Tipărire
Categorie: Istoric
Accesări: 2433

Istoricul comunei Dragos-Voda 
    Comuna Dragos-Voda este formata din urmatoarele sate:

    Istoricul satului Socoalele
    Satul Socoalele a luat fiinta din urmatoarele motive:
    Dupa revolutia din anul 1848, dupa pacea de la Adrianopole, dar mai ales dupa razboiul Crimeei 1853-1856, tara noastra a capatat o oarecare independenta economica. Capitalismul a inceput sa se dezvolte in Tarile Romane.
Volumul comertului exterior a cresut mult in acera vreme.
    Agricultura, principala ramura a economiei Tarilor Romane s-a dezvoltat rapid are loc insa o dezvoltare extensiva. Din aceasta cauza este nevoie de cat mai mute brate de munca. Este nevoie ca in mijlocul mosiei Buiesti sa ia fiinta o mica asezare omeneasca, ai carei locuitori sa lucreze pamantul. Suprafata pasunilor se micsoreaza.
   In al doilea rand, in acea perioada revoltele taranesti iau proportii an de an. Conducatorii revolutiei din 1848 prevazusera improprietarirea clacasilor. Dupa anul 1873 conducatorii din acea vreme incep sa fie nelinistiti, si spre a potoli spiritele magitate ale taranilo fac unele improprietariri, avand la baza legea rurala din 14 august 1864 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
    Datorita acestor motive iau fiinta mici asezari omenesti in fostul judet Ialomita, ca de exemplu satul Valea lui Ichim pe mosia Ciocanesti - Mihai Voda pen dinte de comuna Mihai Viteazau.
    In anul 1882 in luna mai comisia ad-hoc a aprobat sa fie improprietariti pe mosia Buiesti un numar de 91 de familii de insuratei, veniti din satele vecine din randul crescatorilor de vite de pe tarlele locale si din judetul Buzau.
    In ziua de 2 decembrie 1882 comisia ad-hoc se intruneste din nou si mai aproba improprietarirea a inca 11 locuitori, toti pe mosia Buiesti, care impreuna cu cei 91 improprietariti prin actul din ziua de 3 mai 1882 formeaza satul Socoalele.
    Parcelarea satului Socoalele s-a facut in ziua de 18 martie 1883 de catre G.V.Codrea, inginer hotarnic, delegat de Administratiunea Domeniilor si Padurilor Statului, prin contractul cu numarul 32733 din anul 1882. El a incheiat "actul de delimitare" in care au fost trecuti cei 102 insuratei improprietariti.
    Suprafata totala delimitata a satului Socoalele a fost de 614.35 hectare.
Originea numelui satului Socoalele. Denumirea satului Socoalele este cunoscuta sub forma de legenda cu mai multa variante.
    Dupa unii batrani satul si-a luat numele de la "Japsa Socoalelor", sau balta mica, asa se explica in dictionarul limbii romane modene.
    De la altii de la o movila ce se afla la sud de satul Socoalele, care movila s-a numit Socol. Adevarul este ca Japsa, movila si satul au luat numele bunului preot Socol.
    Intr-o informatie, trimisa de comuna Dragos-Voda administratorului plasii, in ziua de 3 decembrie 1915 cu nr. 1272, informatie ce se gaseste la Arhivele Nationale Bucuresti Fond Casa regala dosar 7/1915, pagina 31si 31 verso gasim:
"Denumirea s-a dat de batranii ce inca mai traiesc si care nume a fost purtat in graiul lor, in amintirea unui preot batran, numit Socol ce a locuit in acele imprejurimi langa o movila care a ramas si numele de movila Socol si care preot a fost luat ostatic de turci impreuna cu 3 fete ale sale pe cand tara platea tribut turcilor si care nu s-a mai intors.
    Japsa a existat si exista si azi, movila a existat si exista si azi aflandu-se la sud de satul Socoale. Rezulta ca si acel preot pe nume Socol a existat si de la numele lui si-a luat numele satul, japsa si movila. Movila mai este cunoscuta si sub numele lui Bucur Radu pentru ca in anul 1883 cand s-a dat pamantul acea movila a cazut pe lotul din camp pe care l-a primit Bucur Radu.   

    Istoricul satului Dragos-Voda
    Dupa anul 1883, anul infiintarii satului Socoale viata taranilor continua sa se inrautateasca an de an, atat in fostul judet Ialomita cat si in intreaga tara.
    In primele luni ale anului 1883 tabelele cu numle taranilor ce urma sa fie improprietariti in satele Ceacu, Podul lupii, Vlad Tepes si Dragos-Voda iau drumul spre Bucuresti la Ministerul Agriculturii, Domeniilor, Comertului si Industriilor. Tabelele cu numle celor 474 de tarani ce urmau sa fie improprietariri si sa formaze satul Dragos-Voda este vazut si aprobat de catre Miniserul Agriculturii, Domeniilor si Agriculturii in ziua de 3 aprilie 1891 si semnat de C.I.Baicoianu in locul ministrului si de catre V.I.Istrate pentru director. La 28 iulie este verificat de inginerul contractant I. Dendrino si de un alt inginer a carei semnatura este indescifrabila. A trebuit sa treaca de la aceasta data aproape 6 ani pana cei 474 tarani sa intre in posesia pamanturilor apre a form asatul Dragos-Voda, in timp ce satele Vlad Tepes si Ceacu au luat fiinta inca din anul 1893, iar Dragos-Voda abia in 1896.
    Cei 474 de tarani improprietariti in satul Dragos-Voda au venit in majoritate din judetul Ialomita, cei mai multi din satele de pe malul raului Ialomita si un numar mai restrans de pe malul Borcei. Au venit si din judetul Vlasca, Ilfov, Prahova si Tara Fagarasului, cum se observa:

    Mai bine zis au fost improprietariti, pentru ca acestia n-au venit cu scopul stabilirii in satul Dragos-Voda, nici jumatate din cei improprietariti.
    Din documente aflam ca s-au stabilit in satul Dragos-Voda numai 182 de familii si ca in decembrie 1915 erau 336 de capi de familie.
    Unii din lociutorii improprietariti in Ceacu si Vlad Tepes, cand au vazut ca a fost parcelat satul Dragos-Voda au parasit acele sate si au venit in Dragos-Voda din diferite motive. Matei N. Voinicu si Ion Voinescu Tundrei au parasit satul Ceacu unde fusesera improprietariti inca din anul 1893 si au venit in satul Dragos-Voda, deoarece erau mai aproape de satul Poiana, satul lor natal.
    Toma Goga, unchiul poetului Octavian Goga, care se stabilise in satucul Furcituri, comuna Mihai Viteazu si fusese improprietarit in anul 1893 in satul Vlad Tepes primind lotul cu nr. 429, cand a vazut ca a luat fiinta satul Dragos-Voda s-a mutat aici, deoarece fiind langa calea ferata putea pleca mai usor in Transilvania, la Rasinari. Nepotii si stranepotii lui locuiesc azi in satul Dragos-Voda.
   
    Dragos-Voda comuna de sine statatoare
    Dupa inabusirea rascoalei taranilor din anul 1907 guvernul liberal la conducerea careia se afla Dimitrie Sturza se gandeste cum sa preintampine pe viitor orice incercare de miscatre taraneasca. Dupa un timp ministrul de interne Ion I. C. Bratianu duce la indeplinire masurile socotite ca cele mai potrivite prin care sa previna miscarile taranesti pe viitor.
    Pentru realizarea acesteia are loc o noua impartire administrativa a teritoriului. Se infiinteaza 12 plasi in fostul judet Ialomita pentru ca administratorii de plasi sa poata inspecta mai des comunele si cu acea ocazie sa cunoasca starea de spirit a populatiei. In judetul Ialomita se reduce numarul comunelor de la 97 la 90.
   La 1 aprilie 1908 se infiinteaza comuna Dragos-Voda compusa din satele Dragos-Voda, Bogdana si Socoalele, toate deslipite de la comuna Albesti. Resedinta comunei se stabileste in satul Dragos-Voda. Tot pentru asigurarea ordinii publice din acele timpuri se mareste numarul jandarmilor de la 101 la 217 si se infiinteaza 90 de posturi de jandarmi, cate unul de fiecare comuna.
    Odata cu infiintarea satului in 1908 se infiinteaza si postul de jandarmi. La acea data comuna Dragos-Voda avea o populatie mica si saraca. Din aceasta cauza nu putea sa-si construiasca un sediu de primarie si de aceea instaleaza sediul primariei in casele lui Nicolae Motoc, fostul administrator al mosiei lui Mihai Marghiloman, in care functioneaza pana in 1920.
     In perioada comunista in acea cladire a functionat sediul C.A.P.-ului din satul Dragos-Voda. Din anul 1920 primaria se muta in casele mostenitorilor Gheorghe Pletea. Din anul 1921-1927 primaria se muta in casele fostului preot Stelian Popescu, apoi in casele invatatorului Cristea Popescu. Ulterior aceste case au fost cumparate de Ion Gusaila.
    In anul 1903 s-a obtinut infiintarea scolii, iar in anul 1910 s-a construiut primul local de scoala format dintr-o sala de clasa, un hol la intrare si o cancelerie. Biserica din satul Dragos-Voda a fost construita de Constantin Dinescu din Albesti. Intre 1932-1934 s-a construit primul local de primarie pe locul unde in prezent se afla cladirea cea mare a Scolii Generale. Primul primar a fost Gogu S. Georgescu, notar Stefan Popescu, iar secretar Nicolae Ionita.

    Dragos-Voda - resedinta de plasa
    Datorita asezarii sale geografice, precum si a intereselor unor oameni politici din acele vremuri ca Vasile Iuga si cumnatul sau Nicolae Popescu Baleni de profesie avocat, fost judecator si prefect al judetului Ialomita, comuna Dragos-Voda a devenit resedinta de plasa 1 aprilie 1934.
    Comuna Dragos-Voda se mentine ca resedinta de plasa pana in 1950 cand se desfiinteaza plasile si judetele si se infiinteaza raioanele si regiunile. Sediul plasii Dragos - Voda a fost instalat la inceput intr-o casa inchiriata.
In 1936 s-a construit noul local, iar din 1950 functioneaza primaria comunei Dragos-Voda.
    Primul pretor al plasii Dragos-Voda a fost N. Paraschivescu.

    Istoricul satului Bogdana
    Dupa ce satul Dragos-Voda a fost dat, a mai ramas o patrime de pamant din mosia satului Buiesti.
   In anul 1895, inginerul I. Dendrino, dupa ce a intocmit planul satului Dragos-Voda, a intocmit si planul patrimei, parcelandu-l in 162 de locuri de casa planul a servit la vanzarea acelor loturi incepand din decembrie 1897. Satul Bogdana a fost socotit ca o prelungire a satuli Dragos-Voda si dupa primul razboi mondial i s-a dat numele de satul Gara Bogdana. Gara Bogdana si-a luat numele de la vechiul nume al mosiei Albesti, care in vechime s-a numit mosia Bogdanenilor si mult mai tarziu s-a numit mosia Albesti sau Albeasca. In primnul an in satul Bogdana s-au asezat 54 de familii.